
Îi serveam pe Lord Deathlok și Dr. Smash atunci când din naveta spațială a coborât tipul cel nou.
Îl urăsc pe Lord Deathlok. Îl urăsc și pe Dr. Smash, dar mi-aș dori să-l văd pe Lord Deathlok cu o rachetă înfiptă în fund, venită chiar din propriul său tun. Nu că ar fi un tun adevărat. Și oricum, nu aș putea trage spre el, eu sunt doar un Mapograf. Dar intenția contează, înțelegi?
În orice caz, mă uitam în sus când au pornit alarmele sonore și luminoase, iar Lord Deathlok mă apucă de șorțulețul meu de servitoare franceză și mi-l smulse atât de brusc încât a trebuit să mă aplec foarte rapid și a fost cât pe ce să scap tava cu băutura sa.
- Fii atent, vierme, spuse Lord Deathlok. E doar o navetă care acostează. Nu ai niciun motiv să te abați de la îndatoririle tale.
- Știu care-i problema, spuse Dr. Smash, tolănindu-se sprijinit de bar. Aude strigătul de împerechere al celor din neamul lui. Probabil au mai trimis un Mapograf.
- Ah, da. Lord Deathlok rânji spre mine. Prietena ta cu fundul mare s-a dus plângând acasă la mama și tata, nu-i așa?
Ah, Doamne, cât îl uram. Pomenise de Kev, care se întorsese acasă după ce aproape murise într-un atac de astm. Kev fusese un bun Mapograf, unul din cei mai buni. M-am uitat urât la Deathlok, ceea ce a fost o greșeală, întrucât acesta a zâmbit, și-a pus bocancul pe piciorul meu și s-a ridicat.
- Nu cred că am auzit răspunsul tău, Fifi, a spus, iar eu am simțit o durere psihologică incre-dibilă, înțelegi, pentru că în ciuda gravitației mici, el tot putea să manevreze pârghiile astfel încât să-mi vină de hac. Ni se spune că nu trebuie să ne facem griji despre oase rupte aici sus, pentru că ne obligă să ne antrenăm cu greutăți, dar cum am putea ști dacă ne mint? Aproape îmi auzeam metatarsienele pleznind ca niște crenguțe uscate.
- Da, Lord Deathlok, am spus.
- Cum? se aplecă el înainte.
- Stăpâne, da, Lord Deathlok!
- Așa mai merge.
Se așeză.
Bun, probabil credeți că sunt un laș. Nu sunt. Nu că Lord Deathlok ar fi un tip impresionant. Nu e; mai degrabă e slăbănog și are niște dinți galbeni mari care-l fac să semene cu un iepure posedat de diavol. Dr. Smash are pieptul mare și corpul îi miroase încât ar fi o greșeală fatală să împarți cu el un spațiu închis. Dar ei sunt Trăgători, înțelegeți? Și amândoi se îmbracă de parcă ar fi războinici spațiali sau ceva de genul ăsta, cu jachete și bocanci și frizuri înspăimântătoare. Fasciști perverși.
Așa că i-am lăsat sticla de Dis Pepsy și m-am îndepărtat de el, moment în care s-a auzit un anunț din difuzoare:
- Eugene Clifford să se prezinte la biroul domnului Kurtz.
Salvat de clopoțel. Mesajul se repetă, iar Lord Deathlok zâmbi compătimitor.
- Se pare că Decanul Kurtz tânjește după unul din poponarii săi. Ai permisiunea noastră să pleci, Fifi.
- Stăpâne, mulțumesc, Lord Deathlok, am murmurat eu, smulgându-mi șorțul și gonind spre scara de tambuchi.
Dl. Kurtz nu este decan; nu știu de ce Trăgătorii îl numesc astfel. Este Șef de Stație. Conduce în numele lui Areco, ne evaluează performanțele și ne semnează voucherele bonus și ai crede că Trăgătorii îl tratează cu ceva mai mult respect, dar nu e așa, pentru că ei sunt Trăgători, iar asta spune totul. De cele mai multe ori stă în biroul lui, părând dezamăgit. Nu dau vina pe el pentru asta.
Ridică privirea din carte când am băgat capul pe ușă.
- M-ați chemat, domnule Kurtz?
Încuviință din cap.
- A venit un tip nou. Schimbul lui Kevin
Nederlander. Vrei să-l conduci, te rog?
- Da, să trăiți! am spus și m-am îndreptat în grabă spre sala de așteptare.
Tipul cel nou se așezase pe un scaun și-și pu-sese ranița lângă el. Era scund și lat în spate, iar tunsoarea îi făcea capul să pară ascuțit. Poate e o chestie genetică; se pare că Mapografii nu pot avea vreodată o tunsoare ca lumea.
- Bine ai venit pe Platforma Armelor, bobocule, i-am spus. Sunt Ofițerul tău de Orientare.
Ceea ce era, oarecum, adevărat.
- Ah, bun, spuse el și se ridică în picioare și părea că nu-și poate desprinde privirea de pe ecran.
Am așteptat să mă întrebe dacă acolo jos era chiar Marte sau să spună că nu-i vine să creadă că a ajuns într-o lume extraterestră sau măcar pe orbită, deasupra unei astfel de lumi. Asta fac de obicei, înțelegi? Dar n-a zis nimic din toate astea. Și-a pus ranița pe umăr și și-a îndepărtat privirea.
- Charles Tead. Îmi pare bine să mă aflu aici, spuse el.
Ha! Chestia asta se va schimba, mi-am spus în gând.
- Trebuie să înlocuiești un tip foarte tare, bobocule. Crezi că vei fi în stare?
Spuse doar că va fi, nu păru că se laudă sau ceva de genul ăsta, iar eu mi-am zis în gând Tipul ăsta o să-și rupă gâtul foarte repede.
Așa că l-am dus în teugă și i-am arătat fosta cabină a lui Kev, care părea goală și tristă, cu pereții găuriți acolo unde Kev își agăța holoposterele. Și-a pus ranița în fostul dulap al lui Kev, s-a uitat în jur, apoi a vrut să știe cine ne spală lenjeria. Am tușit ușor și i-am explicat că e trimisă jos pe planetă pentru a fi curățată. Nu i-am spus, în acel moment, că noi trebuie să adunăm ciorapii murdari și lucrurile Trăgătorilor.
L-am dus la Punte, unde Tura B era de serviciu, și l-am prezentat băieților. Roscoe și Norman purtau mantii de Jedi și aș fi vrut să nu le poarte pentru că ne fac să părem disperați. Vinder se agita pentru că Bradley îi dărâmase una din figurinele de război în spatele consolei și se părea că era una din cele cu adevărat valoroase, iar Myron era singurul suficient de slăbănog pentru a-și strecura mâna să o pescuiască, dar el era în Tura C, al cărei serviciu începea de-abia la ora 17.
Bănuiesc că ăsta a fost începutul: când Tura B a făcut o primă impresie nefavorabilă.
Dar am încercat să redau lucrurilor ceva mai multă importanță și i-am arătat dispunerea corpurilor cerești, cu centura de asteroizi colorată în albastru și auriu, așa cum, probabil, erau vitraliile în bisericile din vremurile străvechi, numai că acum totul se afla în mișcare.
- Asta este bucățica ta de cer, am spus, fluturând mâna spre Q34-54. Marele Kev îi cunoștea pe toți acești puiuți. Le-a depistat fiecare ezitare cât de mică, fiecare deviere timp de peste trei ani. Le-a schițat traiectoriile pentru treizeci și șapte de încercări reușite. Parcă ar fi avut un al șaselea simț! Chiar a mirosit trei Intruși înainte ca aceștia să intre în bătaia tunurilor. Bătrânul Kev era maestrul bonusurilor salariale. Va trebui să muncești din greu ca să fii măcar pe jumătate la fel de bun ca el.
- Dar ar trebui să fie simplu, spuse Charles. Soft-ul de cartografiere nu face toată treaba?
- Păi, știi, cum să spun... Ba da, dar tu va trebui să coordonezi totul, înțelegi? În capul tău. Mașinile nu pot face orice, am protestat eu.
Și, chiar în acea secundă, a început Vinder să țipe în spatele nostru: „Nu scoate pelerina lui Flying Dynamo, o să-l strici!”. Asta a compromis total atmosfera pe care mă străduisem să o creez. Dar l-am ignorat și am continuat:
- Am fost chemați de pe Pământ pentru o trea-bă pe care numai noi o putem face. Este o viață singuratică aici sus, printre stelele reci! Mulți nu ar rezista. Din acest motiv Areco a căutat băieți ca noi. Suntem liberi de obligații, nu-i așa? Am venit din beciurile și garajele părinților noștri într-un loc unde este nevoie de puterile noastre. Bun, soft-ul poate pune aceste stânci pe hartă, le poate depista. Dar numai o ființă umană le poate... le poate simți înainte ca ele să apară acolo, ai înțeles?
- Vrei să zici că le poate prevedea? Charles se uita fix la mine.
- Nu chiar, am spus, deși Myron susține că are puteri paranormale, dar niciodată nu este în stare să prezică momentul când pe Trăgători îi apucă pandaliile pe teritoriul nostru. Mă refer la presentimente. Fler. Intuiție! Ăsta e cuvântul pe care îl căutam. Instinctul omenesc. În 70% din cazuri ghicim mai bine decât soft-ul. Nu e rău, nu-i așa?
continuarea în ediția tipărită



1.GwqlYxOFjmjOnROTKY
Last one to utilize this is a rotetn egg!
2.yEQOpXonQyaAFCwtoa
m1JBSd , [url=http://wbbwimqexuvd.com/]wbbwimqexuvd[/url], [link=http://ijkftjyswint.com/]ijkftjyswint[/link], http://pwyzbubdyjrx.com/
3.CgwtkJojaRpRR
yG8JB0 , [url=http://ufvjjmkxtfpn.com/]ufvjjmkxtfpn[/url], [link=http://uhcokdcirukg.com/]uhcokdcirukg[/link], http://laqyywlyohaq.com/