Colectia de povestiri stiintifico-fantastice

de Robert Silverberg,

Ieri a nins de opt centimetri. Ast�zi, un vânt n�prasnic vine dinspre ocean, lovind mormanele de z�pad�. Este sfâr�itul iernii, partea cea mai blând� din an. Este sezonul sosirii mutan�ilor. Au ap�rut acum zece ani, acelea�i �ase familii, ca întotdeauna, au închiriat toate casele de pe plaj�, din partea nordic� a drumului Dune Crest. Le place s� vin� aici iarna, când turi�tii sunt pleca�i �i plajele sunt goale. Presupun c� nu le place s� aib� mul�i oameni normali în jur. Iarna aici r�mân doar o mic� parte din locuitorii anuali ca noi. Iar noi nu d�m aten�ie mutan�ilor, atât timp cât ei nu ne deranjeaz�.
Îi v�d acum, zbenguindu-se pe mal, copii �i maturi. Frigul pare s� nu-i afecteze deloc. Pe mine m� afecteaz� destul, stând afar� pe o astfel de vreme, dar ei nici m�car nu se deranjeaz� s� poarte palton. Doar hanorace sub�iri �i pulovere. Cred c� au pielea mai groas� decât noi – ca o piele de animal, lucioas�, de culoarea m�rului verde – �i poate chiar un metabolism diferit. Ar putea trece ca fiind oameni de pe alt� planet�, dar nu, sunt to�i n�scu�i în SUA, la fel ca tine �i ca mine. Doar c� sunt mutan�i. Obi�nuiam s� le spunem mon�tri. Dar, desigur c� nu trebuie s� le spui a�a acum.
Fac tot felul de trucuri. Pot chiar zbura. Oh, nu e chiar zbor adev�rat, e mai mult un fel de s�ri-tur� �i plutire, dar pot str�bate chiar dou�zeci, treizeci de picioare prin aer �i s� pluteasc� timp de trei sau patru minute. Levita�ie, îi spun ei. Câ�iva dintre ei leviteaz� chiar acum deasupra oceanului. Le-ar fi înv��tur� de minte, dac� ar c�dea �i s-ar uda. Dar nu-�i pierd niciodat� controlul. �i prive�te, doi dintre ei se bat cu bulg�ri de z�pad� f�r� ca m�car s�-�i foloseasc� mâinile, doar adun� z�pada cu ajutorul min�ii, o transform� în bulg�ri �i o arunc�. Se nume�te telekinezie.
Am înv��at ace�ti termeni de la fiica mea mai mare, Ellen. Are �aptesprezece ani. Petrece mult timp cu unul dintre copiii mutan�i. Îmi doresc s� stea departe de el.
Levita�ie. Telekinezie. Mutan�i care închiriaz� case de pe plaj�. E o lume nebun�.
Uit�-te la ei cum sar. Par ferici�i, nu?
Sunt aici de trei s�pt�mâni. Cindy, fiica mea mai mic� – de nou� ani – m-a întrebat ast�zi despre mutan�i. Ce sunt, de ce exist�.
I-am r�spuns c� sunt trei tipuri de oameni. Unii au piele m�slinie �i p�r ca lâna, unii au piele galben� �i ochi oblici, unii au....
- Astea sunt rase, a spus ea. �tiu despre rase. Rasele arat� diferit la exterior, dar în interior sunt cam la fel. Dar mutan�ii sunt cu adev�rat diferi�i. Au puteri speciale �i unii dintre ei au corpuri ciudate. Sunt mai diferi�i decât sunt cei din alt� ras�, �i asta e ceea ce nu în�eleg.
- Ei sunt un tip special de oameni, i-am spus. S-au n�scut diferi�i de ceilal�i.
- De ce?
- �tii ce sunt genele, Cindy?
- Pu�in, a spus ea. Abia începem s� înv��m despre ele.
- Genele sunt cele care determin� cum vor ar�ta copiii no�tri. Ochii t�i sunt c�prui pentru c� eu am gena ochilor c�prui, în�elegi? Dar câteodat� au loc transform�ri bru�te în genele unei familii. Câteodat� intervine ceva str�in. Poate ochii galbeni. Asta înseamn� o muta�ie. Mutan�ii sunt oameni ale c�ror gene au suferit o transformare ciudat� acum câtva timp în urm�, cincizeci, o sut�, trei sute de ani, �i transformarea din gene a devenit permanent� �i s-a transmis de la p�rin�i la copii. Precum gena pentru plutire. Sau gena pentru pielea lucioas�. Sunt tot felul de gene mutante diferite.
- De unde au venit mutan�ii?
- Au fost aici dintotdeauna.
- Dar de ce nu vorbe�te nimeni despre ei niciodat�? De ce nu exist� nimic despre mutan�i în manualele mele �colare?
- Dureaz� ca ceva s� ajung� în manuale, Cindy. Manualele tale au fost scrise acum zece sau cinci-sprezece ani. Atunci oamenii nu �tiau multe despre mutan�i, nu s-au spus multe despre ei, mai ales copiilor de vârsta ta. Mutan�ii înc� se mai ascundeau. Au locuit în locuri retrase, s-au deghizat, �i-au ascuns puterile.
- De ce nu se mai ascund?
- Pentru c� nu trebuie, i-am spus. Lucrurile s-au schimbat. Oamenii normali îi accept�. Am sc�pat de multe idei preconcepute în ultima sut� de ani. Cândva orice era chiar �i numai un pic dife-rit îi f�cea pe oameni stânjeni�i. Orice fel de dife-ren�� – culoarea pielii, religie, limb� – cauza probleme, Cindy. Ei bine, am înv��at s� accept�m oamenii care nu arat� ca noi. Acum accept�m oameni care nu sunt chiar umani. Cum sunt mutan�ii.
- Dac� îi accep�i, spuse ea, de ce te enervezi când Emily merge s� se plimbe pe plaj� cu �la, cum îl cheam�?