
Descoperirea că planul microundelor cosmice conține un model structurat a tulburat întreaga lume.
Temperatura acestei emisii de 2,7 K, rămasă în urma Big Bang-ului, variază în cosmos. Nivelele de temperatură pot fi divizate în componente Fourier. În ele au și descoperit de fapt astronomii curiozitatea: modelul, sau mai bine zis, mesajul. Împrăștiat de-a lungul planului microundelor, ei au găsit un spațiu în fluctuațiile de temperatură de aproape 100.000 de biți, adică, aproximativ 10.000 de cuvinte.
Deși eventualele civilizații tehnice din Univers percep în mod diferit aceste fluctuații ale tempe-raturii, s-ar putea pune de acord în ceea ce privește coeficienții Fourier. Independența acestui spațiu, împreună cu rolul de firmă luminoasă a planului cosmic (pentru oricine deține un receptor cu microunde), au condus la concluzia că orice civilizație inteligentă din Univers poate citi mesajul respectiv.
Dar ce anume ar fi putut transmite acest mesaj? Cu siguranță, nu a fost scris în engleză sau în orice altă limbă pământeană. Singurul limbaj probabil nu putea fi decât limbajul matematic.
Scriindu-le sub forma numerelor binare, astronomii au încercat să includă secvențele matematice din mesaj, cum ar fi numere prime, în toate bazele. Acestea și alte constante matematice favorite – pi, e, proporția divină, funcția Zeta Riemann – s-au dovedit inutile. La fel ca și alte numere și modele mai obscure.
Disperați, unii oameni de știință au hotărât că modelul e unul întâmplător. Dar testul entropiei Shannon a demostrat că modelul conține, în mod clar, elemente nealeatoare, așa că și această idee a căzut. S-a apelat atunci la legea Benford – care afirmă că logaritmii numerelor artificiale sunt distribuiți uniform și s-a observat că, într-adevăr, se aplică micilor fluctuații. Concluzia trasă de aici a fost că microundele primordiale nu se repetă la întâmplare, deci au fost încifrate printr-un proces anterior. Oricare ar fi fost acesta, se transmitea un mesaj.
Cosmologii s-au pus nerăbdători pe căutat indicii, dar au ajuns destul de repede într-un punct mort. Secvența nu se potrivea niciunui model cunoscut. Ceea ce i-a făcut să creadă, chiar și pe astronomii mai puțin religioși, că mesajul respectiv a fost transmis de ființa care a creat Universul: mai exact, de Dumnezeu.
Dar ce anume și-ar fi putut propune Dumnezeu să transmită? Doar că Universul nostru a fost creat de o ființă rațională, destul de pricepută la matematică. Căci dincolo de asta, nu s-a putut descoperi nimic despre natura acestei ființe. Poate doar faptul că, așa cum au susținut încă din antichitate unii teoreticieni, Dumnezeu e matematician.
continuarea în ediția tipărită


